Cimbrul nostru autohton

cimbru

Îmi amintesc că mama folosea cimbru doar în mâncăruri din varză sau dovlecei și ce tare nu-mi plăcea. Până acum mi-am dat seama că doar ciorba de varză nu mi-a plăcut niciodată, și din cauza asta am dezvoltat o antipatie pentru cimbru.

De fapt, această plantă aromată are un gust deosebit de proaspăt, nu degeaba i se spune și lămâița sau lămâioara. Se folosește la mâncăruri din carne, tocănițe și supe. Bucătarii francezi folosesc un amestec de cimbru, pătrunjel și foi de dafin, numit ”buchet garni”, pe care îl folosesc la supe și tocane. Dar această plantă se folosește cel mai bine la mâncărurile din fasole și linte. Îl puteți folosi proaspăt sau uscat.

Dacă aveți grădină e absolut obligatoriu să plantați câteva fire de cimbru în ea, este o plantă care nu necesită sol special, rezistă atât la ploi abundente cât și la secetă, alungând în același timp dăunătorii. Însă trebuie plivit des, nu rezistă la buruieni.

Cimbrul are multe efecte curative. Este un foarte bun expectorant, dar tratează și tusea, aftele sau infecțiile cauzate de zgârieturi și tăieturi. Puteți face sirop de tuse acasă, amestecați 6 grame de cimbru cu miere și folosiți zilnic. Se folosește de asemenea în aromoterapie, pentru ameliorarea stării de spirit.

Advertisements